Gala de deschidere a Zilelo Culturale Maghiare din Cluj s-a desfășurat ca în fiecare an în sala mare a Operei Maghiare, în prezența publicului numeros, cu participarea liderilor culturali, politici și religioși ai comunității maghiare, cu invitați de la Budapesta și din Secuime. Discursurile au fost străbătute de un ton confesiv, cald, de mărturisiri și de reafirmarea speranței. Ediția a 14-a este una a unei prime maturități, când ceva amintiri și ceva experiență s-au adunat. 

Unul din punctele forte a ale Galei a fost momentul în care Asociața Clujul Comoară a premiat unul dintre oamenii comoară ai orașului. Ne referim la Gyula Dávid, una dintre cele mai importante și foarte complexe personalități ardelene, care a fost aplaudat îndelung și căreia orchestra Operei i-a cântat la scenă deschisă. Gyula Dávid este un remarcabil istoric și critic literar maghiar, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul studiilor literare. Născut în 1928, el a devenit o figură centrală în cercetarea literară din Ungaria. Lucrările sale au iluminat aspecte profunde ale literaturii maghiare și europene, analizând atât creații clasice, cât și contemporane. Cu o abordare riguroasă și o perspectivă critică bine fundamentată, Dávid a influențat în mod semnificativ interpretările literare ulterioare.

El a adus o contribuție deosebită în promovarea literaturii române în spațiul maghiar prin intermediul traducerilor sale. Adept al limbii și culturii române, el a realizat traduceri remarcabile în maghiară ale unor opere literare semnificative semnate de Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Alexandru Șahighian, Ștefan Bănulescu, Adrian Marino, Ioan Slavici, Romulus Cioflec, Titus Maiorescu. Prin meticulozitatea sa și sensibilitatea față de subtilitățile textelor originale, Dávid a reușit să transmită esența și profunzimea operelor române într-o manieră accesibilă publicului maghiar. Aceste traduceri au contribuit nu doar la înțelegerea și aprecierea literaturii române în Ungaria, ci și la consolidarea legăturilor culturale dintre cele două țări. Moștenirea sa continuă să inspire atât academicieni, cât și iubitori de literatură în explorarea textelor literare sub noi lumini. Pentru traducerile sale de texte fundamentale ale culturii române îl putem considera un intelectual-punte și sperăm ca și alte foruri și instituții să-i arate gratitudinea venerabilului intelectual ardelean.

După premiere, a avut loc concertul susținut de violonista Illényi Katica, laureată a Premiului Franz Liszt, acompaniată la pian de Bundzik István, de Miskolc Bartók, șeful catedrei de jazz a Conservatorului de Muzică Béla și de orchestra Operei Maghiare din Cluj-Napoca condusă de dirijorul Szabolcs Kulcsár.

Artista venită de la Budapesta a alternat piesele interpretate pe instrument cu cele vocale. A cântat la vioară  impecabil, cu forță și trăire, iar vocea i s-a dovedit a fi cristal, curată, de o claritate și limpezime tulburătoare. Repertoriul pentru acest spectacol a fost cum nu se poate mai fericit ales. A început cu celebrul Dans maghiar nr. 5 de Brahms și a continuat cu șansonete, canțonete, arii, si fragmente de muzică clasică, cu Astor Piazolla într-o transpunere vocală splendidă, precum și cu lucrări ale lui Ferenc Liszt, Béla Bartók, Zoltán Kodály, Saint Saens, Edith Piaf, Péter Máté, Ennio Morricone și John Williams. A fost un concert cum nu se poate mai potrivit pentru o seară frumoasă de vară, festiv și efervescent totodată.