Pe urmele regelui născut la Cluj
Un traseu ghidat în căutarea umbrei regelui Matia la Cluj trebuie făcut cu un specialist, cu toate că umbra Regelui plutește peste oraș până în zilele noastre. Ea se întrăzărește și în locuri mai puțin circulate. „Epoca și persoana regelui Matia oglindite în monumentele clujene”, turul ghidat de către dr. Pakó Klára (istoric de artă), a pornit din fața Bisericii Franciscane din Piața Muzeului pe unde au tecut pașii regelui când era de o șchioapă. Iar asta pentru că Matia a rămas în oraș împreună cu mama sa în prima parte a copilăriei sale.
Mănăstirea, care era pe atunci dominicană, este destul de bine conservată și mai păstrează o parte din distribuția încăperilor. Nu este vizitabilă în întregime și este în proces de restaurare, dar istoricul de artă susține că sala de sus, ale cărei ferestre gotice originale dau înspre stradă, era probabil o sală comună în care călugării se adunau pe perioada iernii. La cererea publicului se deschide refectoriul de la parter (sala de mese), o sală al cărei tavan se susține pe o coloană principală și care a supraviețuit foarte bine. Se poate presupune că micul Matia a mâncat nu o dată aici cu călugării din mănăstirea vecină casei unde locuia Alteța Sa.
Casa Matei, casa în care există documente că s-a născut regele, nu este vizitabilă. Proprietarii ei o țin cu porțile ferecate, dar se pot vedea cele două plăci comemorative. Prima a fost amplasată la sugestia regelui Franz Iosef care a mustrat autoritățile că foloseau clădirea drept spital militar și că nu exista nici măcar un semn care să marcheze că aceea este casa natală a unui mare rege. S-a ocupat de problemă chiar inginerul-arhitect Pákey Lajos care a proiectat realizarea unei plăci comemorative și dispunerea ei pe clădire. A doua placă a fost montată de administrația Funar și spune un neadevăr, deoarece nu tradiția spune că în această casă s-a născut regele Matia, ci documentele. Și mai spun ceva important documentele: că numele regelui nu este Matei, ci Matia, după numele apostolului ales în locul lui Iuda Iscariot.
Următorul popas din tur a fost la Casa Bocskai, actuala clădire centrală a Universității Sapientia. Aici se află o placă de omagiere a lui Bocskai István, cel de-al doilea rege născut la Cluj, placă realizată în timpul vieții regelui și care este ceva foarte rar, surprinzător și special, pentru că obiceiul plăcilor nu exista pe atunci. Următorul popas a fost la statuia lui Matia Corvinul din piața centrală. Precizarea făcută de istoriul de artă este că nu se știe cine sunt personajele care înconjoară statuia, sunt doar botezări și atribuiri ale publicului larg, dar ce se știe sigur este că soclul-bastion este realizat tot de Pákey Lajos.
A urmat apoi Casa Kakas-Wolphard, unde se află cel mai straniu și fascinant mod de a-l omagia pe regele Matia. Stephanus Wolphard era, la jumătatea secolului al XVI-lea, prim-judele orașului, om cu studii la Bologna. Domnul Wolphard era totodată astrolog pasionat și a construit o sală cu însemnele zodiacale (ele se văd printre rafturile librăriei Diverta). Între semnele zodiacale clasice astrologul a mai introdus o zodie: zodia corbului. Constelația Corbului există, iar despre corb se credea că era pasărea care proteaja cu loialitate și îndârjire Corvineștii, după ce aceștia se dovediseră câștigători într-un conflict de recuperare a unui inel răpit de întunecatele zburătoare. Așa a apărut în sala de la Cluj zodia corbului.
Vizita a continuat la biserica gotică de pe Ulița Lupilor, unde ctitor a fost iubitul rege al clujenilor. Dar să nu încurcăm poveștile.