„Poate deveni Cluj un oraș olimpic?” a fost tema mesei rotunde desfășurată în limba engleză vineri după-amiază la TIFF Lounge, organizată de către MCC (Mathias Corvinus Collegium – Transilvania). Invitații care au onorat cu prezența întâlnirea au fost dr. Clément Lopez, profesor asociat la Universitatea Paris Saclay. Activitatea sa se concentrează pe sociologia politicilor sportive și a guvernării, cu o perspectivă națională, federală și locală. A petrecut cinci ani lucrând pentru Universitatea Paris Saclay și Universitatea din Montpellier, apoi s-a alăturat Consiliului Seine-Saint-Denis ca manager de proiect dedicat analizei impactului și efectelor Jocurilor Olimpice de la Paris 2024.

Gyarmati Ferenc este arbitru și antrenor de lupte, cu o experiență considerabilă, și director al Clubului Sportiv Școlar Târgu Mureș. A participat la trei olimpiade în calitate de arbitru (2016 – Rio de Janeiro, 2020 – Tokyo, 2024 – Paris) și a fost distins cu Golden Whistle Award în 2019, o recunoaștere profesională acordată doar celor mai mari arbitri de lupte, în majoritatea cazurilor după retragere. Este membru al Consiliului European al Arbitrilor al UWW și președinte al Comitetului Român de Arbitri. Dr Béla-Gergely Rácz, economist, asistent universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Cercetările sale se concentrează pe digitalizarea afacerilor, cu un accent special pe soluțiile Industry 4.0 și pe resursele umane la companiile de producție. A publicat anterior cercetări privind transferul de cunoștințe în cadrul rețelei interne de producție a companiilor multinaționale. Este vicepreședinte al Societății Maghiare a Economiștilor din România și coordonatorul Clubului de Consultanță Economică. Moderator a fost Péter István, coordonator al Departamentului de relații internaționale al MCC, familiarizat cu lumea baschetului.

În fața publicului cu zâmbetul pe buze și puțin mefient, din rândul căruia a răzbătut ideea că se află în fața unei teme SF, discuția s-a purtat totuși în termeni foarte serioși, cu sublinierea unor probleme și puncte de interes, relevate de specialiști. Ferenc Gyarmati a fost prezent la trei olimpiade și spune că „poate face comparații. Cea mai grea a fost cea de la Tokyo, din cauza măsurilor de siguranță din timpul Covid, iar la Paris a fost uimitor”. Béla-Gergely Rácz a precizat: „Sunt economist și văd cifre. Olimpiadele sunt din ce în ce mai scumpe. Costurile de la Paris au depășit orice estimare. Iar multe din aceste costuri se vor achita din surse publice. Așa că beneficiile sunt discutabile, ele se împart și vin din alte părți”. Clément Lopez a completat spunând că ce contează este lobbyul, aspectul geopolitic fiind foarte important.

Invitații s-au întrecut în a compara orașele olimpice, unii precum Béla-Gergely Rácz susținând Parisul „pentru că este uriaș și are facilitățile aproape, aveau infrastructură”, iar alții cum e Ferenc Gyarmati explicând că și la Baku, în Azerbajdan, în Belarus și Kazahstan sau alte orașe a existat infrastructură și condiții: „La Soci au construit tot, au făcut linie de cale ferată care să străbată zona”. Paris și Barcelona au organizat olimpiade când nu mai aveau nevoie de creșterea numărului de turiști, dimpotrivă au o problemă cu asta, s-a concluzionat. Si totuși au făcut-o din motive de prestigiu, de a nu lăsa ștacheta jos.

Există orașe care își depun candidaturile, dar și orașe care sunt invitate de către Comitetul Olimpic Internațional și care refuză. Situația satelor olimpice care rămân părăsite după olimpiade este spinoasă, dar arenele sportive care intră ulterior în circuitul public sunt un fapt benefic, cum este și infrastructura care rămâne. Discuțiile strict despre Clujul olimpic au relevat următoarele: orașul nu are un buget care să se compare cu cel al orașelor care organizează astfel de megaevenimente. Nu are măcar trei ramuri care să îl facă semnificativ pe o hartă a sporturilor. Nici căi de acces ideale. Cu toate acestea, Clément Lopez a îndrăznit „Nu poate fi gazdă, dar oraș-invitat, cum a fost Marsilia la Olimpiada 2024, pentru o ramură sportivă, se poate discuta, dacă un alt mare oraș din apropiere își asumă organizarea unui astfel de megaproiect” și toți au fost de acord.

No, cum ar zice ardeleanul, SF-SF, dar mai vorbim. 

foto: MCC