Turul ghidat „Epoca și persoana Regelui Matia, oglindite în monumentele clujene” a devenit o tradiție în festivalul nostru, ediția aceasta turul fiind condus tot de istoricul de artă Pakó Klára de la Departamentul de istorie în limba maghiară al UBB. Turul a pornit ca de obicei din fața bisericii franciscane din Piața Veche a orașului. Aici se pot vedea, dacă privirea îți este ghidată, urme ale fostei construcții gotice a mănăstirii dominicane, unele evidente, mari, incredibil conservate, cum este fosta sală de mese, dar se zăresc și pe biserică urme de ancadrament gotic. Ușa rămasă deschisă spre claustru (grădina interioară) le-a permis participanților la tur să arunce o privire curioasă.

Claustrul (după cum sugerează numele) este de obicei închis, cu atât mai mult publicului, iar acum se află în plin proces de restaurare. A fost o surpriză neașteptată. Care este legătura cu Regele Matia? Aici, printre călugării dominicani, și-a petrecut fiul lui Iancu de Hunedoara prima copilărie, de aici a dobândit primele deprinderi de învățare. Și cum de s-a întâmplat asta? Pentru că pe vremea aceea vizitele erau lungi, puteau dura câțiva ani, așa că mama și copilul Matia au fost găzduiți o perioadă îndelungată. Al doilea obiectiv vizat este Casa Matia, despre care se poate vorbi din față, înăuntru nefiind acces. Cele două plăci amplasate au fost explicate, precizându-se că nu tradiția lasă să se înțeleagă că regale s-a născut aici, ci documentele clare.

Cât despre camera în care s-a născut, lucrurile nu sunt încă pe deplin elucidate. Istoricul de artă spune că structura clădirii, ancadramentul și bolta gotică spun că nu era o casă oarecare, că avea cel puțin un etaj. De altfel, și actele financiare arată că producătorul și negustorul de vinuri era un om înstărit, care își permitea să găzduiască nașterea unui viitor rege, câtă vreme tatăl acestuia avea lucrări de consolidare la Castelul de la Hunedoara. Casa vecină de Casa Matia îl pomenește și ea pe Regele Matia, printr-o placă ridicată în memoria celuilat rege clujean, Bocskai István. Pe inscripția desfășurată pe trei plăci si alambicat concepută și redactată de un poet de curte în limba latină apare pomenit cu mândrie și faptul că în apropiere s-a născut Matia. Această placă, spune istoricul de artă, este un obiect rar, pentru că acest obicei de comemorare nu exista în epocă. Mai este întâlni într-o regiune din Franța, în rest lipsește. Placa a fost scrisă cu litere aurite și se afla pe fațada clădirii.

Casa Wolphard-Kakas a fost următorul popas. Este o casă care adăpostit importanți umaniști transilvani care au văzut de atunci în Regele Matia o figură tutelară a Clujului. Așa s-a plasat orașul sub Constelația Corbului cu inel în cioc (simbolul heraldic al Corvineștilor). Următorul popas a fost la Biserica Reformată de Ulița Lupilor, fostă biserică franciscană, construcție religioasă gotică cu o singură navă. Faptul că are o singură navă spune că a fost zidită de un ordin mendicant pentru care predica din timpul liturghiei era importantă și ea trebuia să fie văzută și auzită de toată lumea, nu mai era loc de aripi și alte nave. Franciscanii sunt un ordin pe care tot Regele Matia i-a adus în oraș, le-a acordat mari facilități ca ei să se stabilească, să predice, să construiască, să prospere și să ajute la ridicarea orașului. Unul din ajutoarele primite de franciscani a fost prin blocurile de sare de la salina Turda, pe care le primeau gratuit și le puteau valorifica după bunul plac.

Toate aceste imbolduri economice, spirituale, de drepturi și facilități, au consolidat orașul fantastic de mult, acesta a început să crească și încă nu s-a oprit. Dacă nu era Matia, puteam fi și Clujul ceva de soiul Gilăului, Sicului, Dăbâcăi, localități cu dezvoltare meteorică în care nu s-a născut un rege care să ne iubească și pe care să-l iubim. Fiindcă festivalul duduie și trebuie să treci prin inima lui ca să ajungi la obiectivele vizate, toate se colorează și înveselesc. Iar când turul se încheie în repetițiile pe care un grup muzical le făcea în biserică, totul este perfect.